„Mofturile” culinare ale copilului mic (1-3 ani)

Pe parcursul acestui articol, cuvantul „mofturi” nu trebuie interpretat in sens negativ. El este folosit pentru a descrie anumite preferinte / non-preferinte culinare normale ale copilului mic care adultului i se pot parea semne de alint, razgai etc.  

Intre 12 si 18 luni copilul trece prin transformari cognitive uimitoare care il ajuta sa priceapa lumea inconjuratoare intr-un fel apropiat de cel al adultilor. Atentie! Apropiat, dar foarte departe de a fi identic. Aceste transformari sunt baza pentru anii de invatare care vor urma.

Brusc copilul isi da seama ca este mai independent. Se poate deplasa singur, se poate hrani singur, ba mai incepe si sa vorbeasca. In general nu mai are nevoie de cineva sa ii dea chiar toate lucrurile de care are nevoie si intelege ce trebuie sa faca ca sa si le poata lua singur (ca trebuie sa deschida sertarul pentru a-si lua biscuitii, de pilda).

Asadar, copilul mic incepe sa-si afirme individualitatea si personalitatea incipienta. Interventia adultului i se poate parea agasanta de cele mai multe ori. Si aceste trasaturi se vor vedea inclusiv in relatia sa cu mancarea. Intre 1 si 3 ani apar cele mai multe „mofturi”.

Mentiune: ceea ce vom descrie mai jos sunt situatii care pot aparea sau nu in cazul copilului dumneavoastra. La unii copii pot aparea „manifestari usoare”, la altii „forme agravate”. Unii devoratori de orice se pot transforma in cei mai mofturosi copii la masa, alti mofturosi pot deveni niste mancaciosi de nerecunoscut. Nu exista o reteta universala. 🙂

Copilul refuza sa fie hranit. Nu mai acceapta sa deschida gura daca incercati sa-i dati cu lingurita, indiferent daca e chiar mancarea lui referata.

Incurajati-l sa manance singur. Asumati-va ca s-ar putea sa faca mizerie, dar ganditi-va ca trebuie sa invete sa se descurce la masa, daca nu a facut-o deja.

Mancatul cu tacamurile (lingurita, furculita) se invata in timp. Cel mai bine e sa prezentati mancarea in bucatele mici apucabile de mana bebelusului si sa il lasati sa invete.

(De obicei, aceasta manifestare apare in jurul varstei de un an, daca copilul nu a solicitat deja sa manance singur mai devreme. Mentionam ca, normal, un copil mai mare de 18l ar trebui sa fie capabil sa se hraneasca singur in proportie de peste 75%.)

Copilul incepe sa refuze anumite mancaruri care ii placeau sau pe care le accepta fara probleme. Uneori refuza alimentele doar in anumite forme.

De pilda, un copil care manca cu placere ou poate brusc sa refuze albusul din oul fiert, sa accepte doar galbenusul din oul ochi, dar sa nu aiba nicio problema cu omleta.

Ce se poate face? Incercati sa ii prezentati alimentele in diverse forme. De pilda, oul fiert intreg pus in farfurie. Poate va fi curios sa il exploreze. Daca refuza anumite legume, oferiti-le intregi si crude ca sa le poate testa. Profitati de curiozitatea lor inascuta.

Puneti pe masa chiar si mancaruri pe care nu le mai agreaza. Nu la el in farfurie, ci la voi. La un moment dat tot va fi curios sa testeze.

Copilul accepta doar mancaruri de o anumita culoare. Si nimic altceva. In general, se constata o preferinta inspre carbohidrati si, implicit, alimente de culoare alba / crem.

Oricare ar fi culoarea, se poate improviza. 😉 Daca copilul refuza legumele doar pentru ca nu au culoarea potrivita, exista coloranti alimentari naturali. Preparati o supa crema de legume si colorati-o! Puteti chiar sa-i aratati copilului „magia”.

La fel, pot fi facute chiftelute, briose si multe alte preparate colorate exact cum isi doreste. Ideal ar fi sa ii explicati „magia”, nu sa o faceti pe ascuns.

Copilul isi pierde rabdarea la masa. In general copiii au nevoie de mai mult timp decat un adult ca sa manance tocmai pentru ca sunt distrasi usor. Copilul mic abia acum invata coceptul de rabdare. La un an sigur nu stie ce e aia. Asa ca el vrea sa exploreze, sa se joace.

Indepartati de pe masa orice nu are legatura cu mancatul. Nu aduceti jucarii, tablete, telefoane la masa. Aveti rabdare sa povestiti cu copilul si sa il tineti atent la farfuria din fata sa. Oferiti si propriul exemplu. Ideal ar fi ca in incaperea in care se ia masa sa nu existe jucarii.

Daca refuza in mod repetat sa stea la masa la o anumita ora si vrea sa se joace, poate e momentul sa schimbati putin programul. O plimbare inainte de masa poate ajuta. Decalarea orei de masa astfel incat sa se potriveasca cu nevoile sale, macar pentru o perioada scurta de timp, ar putea sa impace si capra si varza.

Recomandari generale:

  • Pacalitul copilului nu ajuta pe termen lung. El trebuie sa inteleaga ce si cat mananca.
  • In aceeasi categori intra „avioanele”, tablete, telefoane si joculete. Sunt puternic nerecomandate.
  • In general, pe masura ce creste, scad nevoile sale nutritionale. Un copil de doi ani poate manca mai putin decat manca la 9 luni. Cresterea sa in greutate incetineste si ea mult dupa 6l si mai mult dupa un an.
  • Un program de masa si limite rezonabile impuse cu blandete, dar ferm pot ajuta pe termen lung. Este perfect normal ca un copil sa se joace cu mancarea din farfurie, dar asta nu inseamna ca trebuie sa dea cu ea pe pereti. (Accidente se mai intampla.)
  • Rutina inainte de ora mesei ajuta si ea. Spalatul pe maini, asezatul mesei avertizeaza copilul ca urmeaza ora mesei si ca e timpul sa intre in starea aferenta.
  • Implicati copilul in tot ce se poate legat de masa. Gatiti impreuna cu el, rugati-l sa va ajute sa puneti masa, sa strangeti masa si sa faceti curat dupa. Aveti rabdare cu el. 🙂
  • Daca copilul refuza ce ii propuneti la o masa, oferiti ceva ce stiti ca ii place in mod normal. De pilda, un iaurt. Daca refuza si a doua propunere, acceptati ca nu vrea sa manance si ca masa s-a incheiat pentru el.
  • Evitati gustarile consistente intre mese si rontaiala continua.
  • Nu ii dati „orice” de mancare doar ca sa manance ceva. Chipsurile, bauturile carbogazoase, dulciurile nu sunt o optiune!
  • Cereti-i si respectati-i opinia asupra meniului.

O idee de meniu adecvata unui copil de aceasta varsta gasiti aici: https://diversificareaechilibrataabebelusului.wordpress.com/2016/12/06/alimentatia-copilului-mic-12-18-luni/

Multa rabdare va dorim!

 

Anunțuri

Un comentariu Adăugă-le pe ale tale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s