Recomandarile ESPGHAN privind diversificarea

Acest articol se bazeaza pe recomandarile Societatii Europene de Gastroenterologie, Hepatologie si Nutritie Pediatrica pe care le gasiti aici: http://www.espghan.org/fileadmin/user_upload/guidelines_pdf/con_28.pdf.

Atentie! Aceste recomandari, exact ca si cele OMS, se refera la populatii, nu la anumiti copii in parte. Inceperes diversificarii trebuie discutata cu medicul pediatru.

Recomandarile se refera la populatia europeana sanatoasa, copii nascuti la termen si sanatosi.

In prima parte a recomandarilor, ESPGHAN analizeaza recomandarile OMS si concluzioneaza:

  • practicile reale de diversificare din multe tari europene difera de recomandarile OMS
  • in unele tari europene, organizatiile de sanatate implicate in procesul diversificarii nu au putut cadea de acord asupra unei practici unice
  • avand in vedere ca recomandarile OMS se bazeaza strict pe studii facute pe copii alaptati, in unele tari exista recomandari semnificativ diferite pentru copii alaptati si cei hraniti cu formula
  • recomandarile privind introducerea anumitor alimente (lapte de vaca, peste…) difera foarte mult de la o tara la alta

Dar care sunt recomandarile ESPGHAN?

On the basis of available data, the Committee considers that exclusive or full breast-feeding for around 6 months is a desirable goal (ESPGHAN Committee on Nutrition, in preparation). In all infants, in consideration of their nutritional needs, developmental abilities, and reported associations between the timing of introduction of complementary feeding and later health, which are discussed later, the introduction of complementary foods should not be before 17 weeks but should not be delayed beyond 26 weeks.

Alaptatul exclusiv pana in jurul varstei de 6 luni este un scop desirabil.

Introducerea alimentatiei complementare (include apa, ceai etc.) nu ar trebui sa se faca inainte de 17s, dar nici mai tarziu de 26s.

Atat functia renala, cat si cea gastrointestinala sunt dezvoltate suficient in jurul varstei de 4l pentru a metaboliza nutrientii din mancare. Maturarea gastrointestinala este declansata / sustinuta de introducerea altor tipuri de alimente decat laptele. (Anumite tipuri de enzime se dezvolta pe masura ce sunt solicitate sa intervina in digestie.)

In ceea ce priveste dezvoltarea neurologica, majoritatatea copiilor ating anumite praguri de dezvoltare cam in jurul aceleiasi varste. Astfel, in jur de 6l reusesc sa stea in fund cu minimum de sustinere si sa traga mancarea din lingurita cu buzele. Pana pe la 8l dezvolta reflexele necesare pentru a fi capabili sa mestece si inghita mancare pasata mai grosier. Intre 9 si 12 luni majoritatea bebelusilor au aptitudinile necesare pentru a se autohrani, a bea dintr-o cana normala si a manca aceeasi mancare ca si restul familiei (cu mici adaptari).

Exista o fereastra critica pentru a introduce mancare cu bucatele si exista dovezi cum ca daca nu este introdusa pana la 10l ar putea duce la probleme de hranire in viitor.

Bazat pe studiile existente, varsta recomandata pentru inceperea diversificarii la copii alaptati si la cei hraniti cu formula nu ar trebui sa difere.

Laptele de vaca poate fi folosit in cantitati mici in preparate, dar nu ar trebui sa inlocuiasca o masa de lapte matern / praf pana dupa 12l.

Meniul bebelusilor ar trebui sa fie bogat in grasimi. (Nu vorbim de untura de porc, ci de peste gras, lactate integrale, oleaginoase.)

Introducerea alimentelor inainte de 17s este asociata cu aparitia dermatitelor atopice, chiar si dupa 10 ani.

Alimentele nu ar trebui introduse inainte de 17s. Se recomanda introducerea unui singur aliment nou o data. Evitarea si intarzierea introducerii alergenilor nu scade riscul aparitiei alergiilor, nici macar la copiii cu riscuri.

Glutenul se recomanda a nu fi introdus mai devreme de 4l, dar nici mai tarziu de 7l. Se recomanda a oferi cantitati mici de alimente continand gluten in timp ce copilul este inca alaptat pentru a scadea riscul aparitiei intolerantei.

Alimentele indulcite cu zahar, inclusiv compot, ceai apa, se recomanda a fi evitate deoarece influenteaza preferintele copilului pe termen lung. O preferinta pentru alimente indulcite este asociata cu un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 1 la varsta adulta.

Se recomanda a se evita sucurile, alimentele indulcite si descurajarea copilului de a adormi cu biberonul de lapte in gura pentru a scadea riscul aparitiei cariilor dentare.

Copiii cu o dieta vegetariana ar trebui sa consume cantitati suficiente de lactate si lapte matern / praf pentru a le asigura necesarul proteic.

Copiii nu ar trebui sa aiba o dieta vegana.

Mierea nu ar trebui introdusa inainte de 12l.

Cocncluzii de final:

Most current guidelines on complementary feeding are not evidence based. Dietary schedules for the progressive introduction of solids during the complementary feeding period in most countries originate from cultural factors and available foods.

Majoritatea recomandarilor referitoare la diversificare nu sunt bazate pe evidente stiintifice. Programele nutritionale care prevad introducerea progresiva a alimentelor (= tabele de diversificare) isi au originea in majoritatea tarilor in factori culturali si alimente disponibile.

*Sursa foto: Wholesome Baby Food – Momtastic

Anunțuri

2 comentarii Adăugă-le pe ale tale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s